1 rezultat
ABLEZÍ vb. IV
Tranz. Prin Maram. A alunga, a goni, a îndepărta.
  • 1967 Lexic Reg., II, 109: L-a ablezit de pe lângă casă.
✦ A merge undeva.
  • 1960 Lexic Reg., I, 17.
✦ Reg. A bate pe cineva cu bățul.

– Prez. ind.: ablezesc.

– Din germ. ablassen.

Încarcă...
Intrare de dicționar