2389 rezultate
A1 s. m.
1. Prima literă a alfabetului limbii române (A majuscul sau A mare; a minuscul sau a mic); sunet notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială).
  • 1755 IACOV PUTNEANUL, Bucv. Slov., 1/2.
  • <1780-1801> MICU, D.
  • 1818 BUDAI-DELEANU, Lex. Rom.-Nemț., I, 193r/5.
  • c. 1832 I. GOLESCU, Cond., I, 22r/2: A ... cea dântâiu slovă din slovele limbii rumânești.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., I.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1886 BARCIANU-POPOVICI, D.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1949 ap. CHIHAIA, Treptele, 205: Amicii (cu a mic sau a mare) sunt și ei pe aici, căutând să se căpătuiască într-un fel.
  • 1958 Agrotehnica, I, 285: Examinând profilul, observăm că în grosimea solului se diferențiază mai multe straturi sau orizonturi. Aceste orizonturi se notează cu literele A, B și C.
  • 1961 CĂLINESCU, Cron., 327: Fără a atinge întru nimic opera în sine a distinsului autor al afabulației, este clar că, în intenția de educator plastic a lui N. N. Tonitza (Tony), un comentariu literar obsedat în roșu de literele a, b, c este hors de propos, fiindcă școlarii cunosc literele alfabetului.
  • 1962 Man. Alg. X, 3: Elementele sau obiectele din care se pot face grupele [în analiza combinatorie] se pot nota ... cu literele alfabetului a, b, c.
  • 1971 CIOCULESCU, Itinerar, I, 190: Frumosul volum in-octavo de peste 450 pagini ... ne dă scrisori și documente de la sau despre personalități culturale în ordine alfabetică, de la literele A și В.

✧ Expr. De la a până la zed | De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime.
  • 1899 Desbaterile, 297: Între mine și d. Maiorescu este o prăpastie; diferim în toate punctele, de la A până la Z, și această diferință a existat de la începutul vieței noastre politice și va continua a subsista și de aci înainte.
  • ante 1964 VINEA, Lunatecii, 95: Pătrund cu ea în casele cu adevărat boierești. Sunt cel mult două duzini în toată țara. E vorba de niște oameni scăpătați. Sunt modești, dar foarte vanitoși. Sunt risipiți, din fericire, pe toată întinderea alfabetului, de la a până la zed.
  • 2000 DLR, XIV.

2. Simbol sau abreviere pentru:
a) Primul element dintr-o enumerare, dintr-o serie etc.
  • <1875-1876> CONTA, Teor. Fatal., 90: Să presupunem că fiecare din imaginile „a”, „b”, „c” produce emoțiunea „A”. În acest caz e natural ca, această emoțiune fiind odată deșteptată de către „a”, să deștepte și ea la rândul său pe celelalte corelative ale sale, adică pe imaginea „b” sau „c”.
  • 1967 VRĂNCEANU – TELEMAN, Geom. Euclid., 28: Fiind dat un unghi A al triunghiului ABC ... din vârful A descriem un cerc de rază egală cu unitatea.

b) FIZ. Amper.
  • 1931 CADE, 1 382: Un curent de 1 A. care trece printr-o soluție de azotat de argint în apă depune 0, 001118 grgr. [sic!] argint pe secundă.
  • 1960 AVRAMESCU – CÂNDEA, Intr. Docum., 249: În acest sens, un ampermetru de pe pupitrul de comandă al unui aparat de Roentgenterapie este notat în schema electrică de principiu sau cea generală printr-un cerc în care se înscrie litera A (Amper).
  • 1972 D. Fiz., 416: Amperul (A) – intensitatea unui curent electric constant.
  • 2016 Man. Fiz. XI, 107: Materiale necesare ... alimentator ... ampermetru cu scale de 1A.

c) MAT. Arie.
  • 1949 LTR, I.
  • 1972 D. Fiz., 103: Densitate de curent ... mărime vectorială locală și instantanee ce caracterizează curentul produs de sarcinile electrice în mișcare, al cărei flux printr-o suprafață închisă S de arie A este egal cu intensitatea I a curentului electric ce trece prin acea suprafață.

– Pl.: a și (rar, n.) a-uri (2005 DOOM2).

Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1913 DA, I1; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1949 LTR, I; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1972 D. Fiz.; 1975 DEX; 1993 D. Enc., I; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI.