2389 rezultate
ABÁ3 s. f.
1. Țesătură groasă de lână din care se confecționează obiecte vestimentare (țărănești); dimie, pănură (1).
  • 1621 DIR, B, IV, 63: O palmă de atlaz roșu și un petic de aba roșiia.
  • 1628 DRH, B, XXII, 20: Ne-am vândut pentru ... o dulamă de aba.
  • c. 1650 D. Val.-Lat.
  • c. 1660 St. Doc., X, 52: Bumbacul au fost scump și ... n-am cumpărat, ce am cumpărat aba, c-au fost cam ieftină abaoa.
  • 1695 Anatefterul, 439: Un lemnariu care păzește lemnăria, aba coți 16.
  • 1713 ANTIM, Așez., 332: La Joi mari să dea la trei săraci câte o dulamă de aba.
  • 1761 ap. HEM, I, 80: Aba albă, de 14 bucăți un leu vechiu, aba roșie, de 7 bucăți un leu vechiu.
  • 1776 Tariful, 5: Abaua care merge la Țara Turcească, de bucată – 300 bani.
  • 1777 Doc. Rel. Agr., II, 477: Să știi că m-am apucat păstor la bucatile dumisale, la epi, herghelegiu, ca să i le păzăscu să n-aibă vreo pagubă, să ferescă Dumnezău, dreptu doozăci și cinci de lei într-u an zile, o manta bună, o păreche ciubote, berneveci de aba.
  • 1781 ap. URECHIA, Ist. Rom., II, 193: Nimenea din alte rufeturi să nu fie volnic ... să coase materii cu fir ... afară de rufetul abagiilor, cari au a lucra numai marfă de aba.
  • 1792 Uricariul, IV, 136/14: 10 [lei] 20 [parale] o manta de aba.
  • 1822 DRLU, I.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, III.
  • 1875 KOGĂLNICEANU, Orat., II4, 162: Acum vin la protecțiunea acordată postavurilor noastre ... adică pături de rând cu păr lung ..., postavuri aba și dimie, postav brut, covoare de lână de toate felurile.
  • 1882 KOGĂLNICEANU, Orat., III2, 133: Așadar avem peile, postavul și pânza. Ce ni se mai cere? Ni se mai cere obiectele de locuință, adică mobilele pentru armată. Apoi, domnilor, aceste le găsim în țară, în orice cantități și de orice model, precum pănură, abale, pâslă etc.
  • 1886 România Lib. (C.), nr. 2 658, 1: La Cozia funcționează un atelier care produce toată abaua necesară arestaților pentru costumele de iarnă.
  • 1887 ap. HEM, I, 80: S-au cumpărat 6 bucăți de aba uricască de s-au făcut dulămi la dărvari și la alți țigani.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1898 DAMÉ, Term. Pop., 167: Piua, piva sau chiua este unealta ce se întrebuințează ... pentru a bate dimiile, sumanii sau abaoa.
  • 1902 ADAM, Rătăcire, 6: Cioarecii de aba brumărie cu dungă stacojie de șiret, se perdeau în tureatca înaltă a botforilor de iuft.
  • 1914 PAMFILE – LUPESCU, Crom., 137: În acest timp se dă abaua prin zeama cu piatră acră ca să se împietreze.
  • <1929-1938> ALRM (SN), IV, h 1 159: Pălărie de aba.
  • <1929-1938> ALR (SN), II, h 899: Se trage abaua la piuă.
  • <1930-1937> ALR, I, 239/677: Roata de la piuă de abale.
  • 1937 BRĂESCU, Amint., 133: Arabi ... cu hlamide murdare de aba.
  • 1948 SADOVEANU, Păuna, 330: Straie de aba. Cizme din zgârcenie cu carâmbii prea scurți.
  • 1969 OLTEANU – ȘERBAN, Meșt., 178: În a doua treime a secolului al XVII-lea se diferențiază abagerii (abagii). Ei se întâlnesc în orașele ambelor țări [Moldova și Țara Românească] și confecționau abaua.
  • 1975 PREDA, Delirul, 51: Se vedea, după pantalonii lor de aba neagră și după flanelele cărămizii, că erau tot din sat.
  • 1978 BUTURĂ, Etnogr. Pop., 301: În cele [zonele] joase s-au folosit țesături mai subțiri, din lână țurcană sau din lână mai fină, cum era abaua sau dimia.
  • 1978 BUTURĂ, Etnogr. Pop., 397: Vâltorile au fost mai simple ... dar au cedat în locul instalațiilor mai evoluate pentru finisarea dimiei, pănurii, abalei.
  • 1985 G. NAUM, Zenobia, 116: Numai cu un deget, cu arătătorul, desena pe furiș un cerc neîntrerupt peste abaua pantalonilor.
  • 1989 BĂNULESCU, Cartea milionarului, II, 685: A adunat tot ce era mai bun printre oamenii locurilor în meseriile tâmplăriei, zidăriei, în țesutul pânzei, abalei și năvoadelor, în ridicarea de mori, de poduri.
  • 2005 CIUBOTARU, Catolicii, III, 422: Pe vreme friguroasă foloseau ciorecii, făcuți din pânză de lână albă, dată la piuă, pe care localnicii o numeau dimie sau aba.

✦ Transilv. (În forma abă) Țesătură fină, de bună calitate.
  • 1887 ap. HEM, I, 89: Abă a căpătat prin diferențiare sensul de țesetură mai fină, deosebindu-se astfel de sinonimul său sub raportul calității.
2. Haină confecționată din această țesătură; (la pl.) mărfuri, varietăți de aba (1).
  • 1676 Cond. Mavrocordat, II, 589: Așijderea, obicei are starostile, de veac, a scrie câte patru ciocli de la toate breslile de meserelile tuturor ... den ceprăgari, din croitori de abale ce să chiamă abagieri.
  • 1695 Anatefterul, 439: Foiță dă vezeteii domnești și de biglari și dărvari carele li să dă abale de Paște, după obicei cum semnează în jos anume.
  • 1775 ap. URECHIA, Ist. Rom., II, 71: Orânduim acestui schit, părinților călugări, ca să aibă a lua pe tot anul de la Domnia Mea această milă: 12 abale, i 12 cojoace, 12 perechi de cisme.
  • 1818 ap. IORGA, Doc. Fin., 110: Praf de pușcă, orez, rogojini, aluni. 6 topuri hârtie proastă. 38 tiancuri abale.
  • ante 1826 BELDIMAN, Eterie, 7/28: Toți din marginile lumei, în Moldova adunați, Veniți goli în strae proaste, în abale îmbracați.
  • c. 1832 St. Doc., VII, 96: Oricine va lua abale să aibă a popri de la vânzător la treizeci de bucăți câte parale doaozeci.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1863 SION, Ist. Țării Rom., 39: 300 încărcătura de abale ce trece în Ungaria.
  • 1864 BOLINTINEANU, Doritorii, 352: Vânzătoare de legume, negustorași de încălțăminte, de frânghii, de abale, pânzeturi, numiți brașoveni, covaci, bărberi, băcănași, locuiesc aceste mahalale.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1904 I. PANȚU, C. Coresp., 292: Mărfuri cari odinioară se fabricau în Brașov ... dimie, sfoară, postavuri groase, glugi, abale.
  • 1905 SADOVEANU, Fl. Ofil., 171: Prăvăliile erau înnoite; pe prăjini, în cuie bătute afară, stăteau aninate toate soiurile de mărfuri pestrițe: piei de opinci, sumane, abale, cizme și fierării.
  • 1926 FURNICĂ, Ind. Țării Rom., 142: Brașovenii vindeau stamburi, cutnii ... abale pentru țărani.
  • <1930-1937> ALR, I, 288/960: Noi singure am țesut hainele sau abalele pe care le poartă bărbații.
  • 1955 P. DUMITRIU, Cron. Fam., II, 45: Avea magazin de abale și postavuri.
  • 1969 OLTEANU – ȘERBAN, Meșt., 292: Tariful vamal al Țării Românești din 1767 menționează exportul abalelor, cașcavalului.

– Pl.: abale.

– Var.: înv. ábă, habá2 (1887 HEM, I; 1934 DA, II1; 2006 NDU), hábă (1825 LB) s. f.

– Din tc. aba. – Abă < sb. aba, magh. aba. – Haba, habă < sb. haba, ucr. haba.

Referințe bibliografice:
1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1975 DEX; 2011 DELR, I.